Răspunderea pentru depunerea la bancă a unor documente false sau care conţin afirmaţii false în vederea obţinerii unui credit revine instituţiilor şi persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat, băncile făcând toate diligenţele cerute de norme pentru a verifica autenticitatea, susţine Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în replică la speculaţiile recente privind existenţa unei adevărate "caracatiţe bancare" implicate în fraude cu credite.

"Calificări precum «caracatiţa bancară» sunt forţate şi extrem de periculoase şi nu ar trebui formulate decât în baza unor probe indiscutabile, printr-o documentare riguroasă", afirmă ARB. Asociaţia profesională a comunităţii bancare se plânge că au fost făcute "afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine" la adresa unor bancheri, în absenţa deciziei instanţei. "Facem apel la tratarea subiectului cu menţionarea aspectului referitor la prezumţia de nevinovăţie."

Reputaţia sistemului bancar a fost zdruncinată la sfârşitul săptămânii trecute după ce DIICOT a trecut la reţineri în cadrul unei anchete privind o reţea specializată în obţinerea de credite în mod fraudulos.

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri - al cărui preşedinte Aurel Şaramet este anchetat de DIICOT - nu-şi asumă nicio responsabilitate în acest scandal, prezicând că nu intră în contact cu beneficiarii finali ai garanţiilor - fie că sunt persoane fizice sau IMM-uri. "Aprobarea emiterii garanţiilor de către FNGCIMM se realizează prin decizia colectivă a două comitete, compuse fiecare din câte 5 membri, fiecare cu drept egal de vot", a precizat instituţia.

De asemenea, AVAS a simţit ieri nevoia să afirme că angajaţii săi nu sunt implicaţi în "dosarul fraudelor bancare".

Rămâne ca procurorii să-şi susţină mai departe cazul în faţa judecătorilor şi să clarifice implicarea bancherilor în acest scandal.