Strategiile de omogenizare hidrologica a Dunarii Inferioare, emise de specialistii romani in urma cu patru decenii, ar fi condus la evitarea inundatiilor catastrofale care afecteaza in fiecare an tot mai multe localitati dobrogene si din celelalte judete limitrofe fluviului.
Construirea pe bratul Bala a unei mici ecluze, a unui baraj deversor, a unei hidrocentrale de mici dimensiuni, precum si a altui baraj de pamant, ar rezolva atat problema navigatiei pe Dunare in sectorul Harsova pentru perioadele in care apele fluviului sunt extrem de scazute, cat si preintampinarea inundatiilor in satele situate pe malurile Dunarii, prin reglarea debitului celei mai importante artere navigabile de pe teritoriul Romaniei.
Lansat in urma cu aproape patru decenii, proiectul unor lucrari complexe de amenajare hidrotehnica a Dunarii Inferioare nu si-a gasit ecoul nici in „maretele†planuri cincinale ale dictatorii ceausiste, dar nici in prezent, cand modificarile climaterice majore lasa anual fara adapost sute de mii de romani, fara a mai vorbi despre dramaticele pierderi de vieti omenesti si pagubele materiale care ating sume astronomice.
Problematica amenajarii hidrotehnice a Dunarii Inferioare a fost studiata mai in profunzime in perioada 1977-1978 de profesorul universitar dr. Aurelian Blidaru, care a aratat ca debitele Dunarii nu sunt, in perioadele secetoase, suficient de mari pentru a asigura volumul de apa necesar racirii reactoarelor Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavoda.
Dupa aproape un sfert de veac, profesorul Blidaru readuce in discutie proiectul amenajarilor hidrologice dunarene, propunand si cateva solutii tehnice concepute in colaborare cu o echipa de specialisti hidroenergeticieni.
Acestea vizeaza construirea unui nod hidrotehnic pe b
