Cotidianul spaniol semnalează că puţini sunt cei care, în România, se îndoiesc că ţiganii români expulzaţi din Franţa nu se vor întoarce rapid acolo, imediat ce li se vor termina banii daţi de executivul preşedintelui Nicolas Sarkozy, potrivit Agerpres.

Iar dacă ţiganii care de-abia au ajuns în România se vor întoarce în Franţa în câteva săptămâni, acest lucru nu i-ar suprinde cu nimic pe activiştii care muncesc pentru integrarea lor, ori pe directorul Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ilie Dincă, care amintesc deopotrivă că cetăţenii UE sunt liberi să călătorească şi se bucură de libertatea de mişcare. "Nu le vom încălca în niciun caz drepturile cetăţenilor, ei vor decide dacă revin în Franţa, ori rămân aici", spune Dincă, referindu-se la faptul că aceia care au revenit au fost de acord s-o facă. Însă îl îngrijorează faptul că au semnat un contract cu autorităţile franceze - şi nu au primit niciun exemplar.

A doua cea mai săracă ţară din UE nu le oferă şanse deosebite cetăţenilor lor, în general - şi cu atât mai puţin celor de etnie romă. "Unele românce ar câştiga 800 de euro muncind ca baby-sitter în Spania. Aici (în România) nu ar câştiga mai mult de 300 de euro. De asta pleacă romii... şi ceilalţi. Este acelaşi proces, dar mai profund. Un rom nu ar ajunge să fie baby-sitter în Spania, şi nici nu ar ajunge să câştige aici 300 de euro", spune Marian Mandache, de la Fundaţia Romani Criss. 60% dintre căminele ţiganilor supravieţuiesc cu mai puţin de salariul minim 657 lei (150 de euro), potrivit unui sondaj CURS, semnalează în acest sens cotidianul spaniol.

Ultimul recensământ, din 2002, releva faptul că românii de etnie romă sunt în număr de aproximativ 535.250 - însă autorităţile şi organizaţiile neguvernamentale susţin deopotrivă că numărul lor depăşeşte 2 milioane - din 22 de milioane de locuitori ai României. Diferenţele, spune Mandache, se exp