Insectele sunt responsabile de cel puţin două afecţiuni deosebit de grave: boala Lyme şi febra butunoasă, ambele dificil de recunoscut. Neoficial, România se numără printre ţările cu cea mai mare răspândire a bolii Lyme, în ciuda diagnosticării ei tardive.

Românii care obişnuiesc să se refugieze în parcuri sau în păduri la sfârşit de săptămână pentru a scăpa de căldură trebuie să fie atenţi la înţepăturile de căpuşe, atenţionează medicii. Aceasta cu atât mai mult cu cât în luna iunie căpuşele sunt cele mai active, iar România se alătură ţărilor recunoscute pentru numărul mare de căpuşe.

„Bolile transmise prin muşcătura de căpuşă diferă în funcţie de arealul geografic şi de specie. La noi, căpuşele pot transmite microorganisme precum: Borellia Burgdorferi, Rickettsia conorii ori virusuri", explică medicul primar boli infecţioase Simin-Aysel Florescu de la Clinica de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş" din Bucureşti. Însă nu orice înţepătură de căpuşă favorizează îmbolnăvirea. De- a lungul timpului, s-a observat că numai cinci la sută din înţepături sunt responsabile de transmiterea unei infecţii.

Datorită simptomatologiei variate şi complexe, boala Lyme (borrelioaza) a fost numită, pe bună dreptate, boala cu o mie de feţe. Se apreciază că această afecţiune imită simptomele a peste 200 de boli. În aceste condiţii, nu este de mirare că se diagnostichează foarte greu, iar în cele mai multe cazuri este confundată cu boli precum scleroza multiplă sau reumatismul. În stadiul iniţial al bolii, înţepătura de căpuşă poate trece uşor neobservată, fiind asimptomatică, sau are manifestări specifice gripei.

Mai exact, după cinci-şase zile, timp în care are loc perioada de incubaţie, persoana în cauză începe să se plângă de dureri de cap, de stări de oboseală accentuată, de stare generală de râu şi, în plus, are febră şi frisoane. Din păcat