În primul semestru din an, comparativ cu primele şase luni din 2009, investiţiile în economia naţională au scăzut cu 18%, până la 22,48 miliarde de lei. În agricultură şi în sectorul construcţiilor s-au concretizat cele mai puţine investiţii, afaceriştii mizând pe industria de componente autoşi pe comerţ.
Ar trebui să fie o mină de aur, dar este doar o pârloagă. Aşa ar putea fi caraterizată şi la propriu şi la figurat agricultura românească, ţinând cont de faptul că a atras doar 5% din investiţii în primul semestru din an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Mai mult, aproximativ 20%, 1,5-2,5 milioane de hectare, din suprafaţa cultivabilă a ţării, este pârloagă. Aşa că, loc de investiţii ar mai fi, dar birocraţia se dovedeşte a fi o piedică. „Faptul că agricultura atrage aşa puţine investiţii este una dintre marile mele enigme. Cred că birocraţia cu care se confruntă investitorii este foarte mare, vorbim de parcelări ale terenurilor, de aprobări", crede Bogdan Baltazar, consultant financiar.
Şi construcţiile au obţinut un rezultat la fel de mic - au atras doar 17% din investiţii. La polul opus, industria a mai atenuat din prăbuşirea investiţiilor în economia autohtonă. Datele INS arată că, în primele şase luni, ea a atras 38% din totalul investiţiilor, iar sectoarele comerţ şi servicii 36%. „Industria uşoară şi semiuşoară, de exemplu componentele auto sau cele electrotehnice, au fost cele vizate", arată el.
Componentele auto, pe PLUS
Un exemplu este centrul de piese de schimb Dacia inaugurat la începutul lui septembrie. Investiţia totală în centrul în care sunt gestionate componente pentru mărcile Renault, Nissan şi Dacia se ridică la 40 de milioane de euro. Cu o suprafaţă de 65.000 de metri pătraţi, acesta este de aproape două ori mai mare decât centrul de la Bradu, inaugurat acum şapte ani.
În plus, este şi
