Primul multumit de iesirea lui Traian Basescu de luni trebuie sa fi fost pesedistul Dan Mihalache.
Nici nu i se racisera bine cele doua vorbe si trei prostii, despre faptul ca batalia Geoana-Nastase este mai mult o inventie a Puterii, care incerca astfel sa mascheze „conflictele mult mai grave care au loc in interiorul Coalitiei, intre presedinte si premier, intre premier si PD“, ca seful statului i-a si dat satisfactie pe Radio Romania Actualitati.
Atacul vehement al lui Basescu la Tariceanu nu va potoli, c-o vrea Mihalache, ca n-o vrea, setea de suprematie a celor doi presedinti PSD. Avem de-a face cu doua seriale paralele, pe doua canale concurente, cu multi „va urma“ in coada.
Si intr-un film, si-n celalat exista personajul salvator pregatit, care, deocamdata, sta in umbra si mai da, din cand in cand, cate un semn ca e gata sa ia prim-planul. Iliescu si Stolojan doar o tara s-or odinnit si sunt tocmai buni de revenit.
Daca in curtea PSD se imparte prada, in ograda Puterii se „papa“, vorba presedintelui, de zor resurse. Basescu si-a rezervat rolul justitiarului, cel de presedinte-jucator fiindu-i cam mic pentru lupta pe care o duce impotriva „structurilor“ si „grupurilor de interese“.
Daca le-ar deconspira numele si adresa, atunci probabil si premierului i-ar fi mai lesne „sa prefere sa faca in continuare echipa“ cu el, asa cum cerea luni, si nu cu „cercurile din afara Guvernului“. Pana atunci, premierul se jura ca nu exista coruptie la nivelul Executivului.
Ce-o fi, domn’e, totusi in cele 21 de note informative ale SRI? Si care o fi minciuna pe care declasificarea lor ar proba-o? Enigma lui Traian.
Pana la urma, ce urmareste Traian Basescu, ba invitandu-l la dans prin crasmele de pe litoral, ba lovindu-l in moalele capului prin presa pe Calin Popescu Tariceanu? Un raspuns oficial a
