Nu încape îndoială că Laurențiu Reghecampf e un tehnician de anvergură. Deși în vîrstă de numai 38 de ani, a încetat să mai fie o promisiune, a devenit o certitudine, probă că a cîștigat un titlu cu Steaua și are șanse importante să mai cîștige unul. În rest, s-ar putea să nu ajungă în Bundesliga, la Hannover ‘96, urmează să ne lămurim. Amănuntul că numele său se află pe o listă alături de cele ale lui Thomas Schaaf, Huub Stevens sau Murat Yakin îl onorează. La fel și desemnarea de către Gazetă drept antrenorul anului 2013.
Indiscutabil că la capitolul pricepere Reghe ia notă mare, ia coroniță. Își face treaba ca la carte, e meseriaș. Atît că, din păcate, îl mai strică gura, îl mai trădează nervii, de unde și pericolul să dărîme repede cu o mînă ce a construit migălos cu cealaltă. S-a străduit să-și creeze o imagine frumoasă, pe care însă tot el, prizonierul unui temperament nestăpînit, o urîțește, o compromite ori, mai grav, chiar o distruge.
Cel mai convingător exemplu, de fapt, cel mai prost, l-a oferit în momentul în care, după “dubla” cu Astra, s-a dezlănțuit împotriva “centralului” partidei de la Giurgiu: “Cu siguranță că, de la anul, domnul Istvan Kovacs nu va mai arbitra nici pe Steaua, nici pe Astra!”! Să fiți de acord cu mine că un antrenor care-și respectă blazonul nu se lansează în asemenea declarații de război! Pentru că pe antrenori nu-i privește cine pe cine arbitrează, așa ceva e de competența conducătorilor clubului, exclusiv a acestora.
De ce s-a supărat Reghe pe Kovacs? Că n-a fluierat fault asupra lui Piovaccari în faza premergătoare deschiderii scorului de că-tre Astra și că a sancționat doar cu avertis-ment, nu cu eliminare, “talpa” lui Yahaya la Bourceanu. Personal, apreciez că arbitrul n-a greșit în fazele menționate și am să explic de ce.
Într-adevăr, înaintea golului lui Enache, A. Mureșan a pus o mînă pe Piovaccar
