Destramarea CAP-uri si reimproprietarirea fostilor posesori de terenuri a condus dupa 1989 la schimbari majore in practicarea agriculturii. Prinsi de val, multi tarani au considerat ca punerea in posesie cu terenuri agricole va fi un fel de "mana cereasca". Ceea ce nu au luat in calcul agricultorii, la vremea respectiva, a fost aspectul financiar. Entuziasmul inceputului s-a stins treptat in fata greutatilor de tot felul. Asa se face ca acum, la sfirsitul secolului XX, agricultura suceveana se bazeaza in continuare pe forta calului. Utilajele invechite si neperformante au facut ca productiile obtinute sa fie modeste. Munca aspra si prost platita i-a descurajat pe multi dintre tarani. Anual hectare de suprafete arabile ramin in paragina, uitate de indiferenta celor care le detin. Semn ca undeva niste mecanisme nu functioneaza corect. 98 % din terenuri apartin agricultorilor particulari Conform datelor statistice existente la Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara, in judetul Suceava micii producatori agricoli privati detin peste 98 % din totalul agricol pe judet, iar farimitarea fara precedent din ultimii ani a terenurilor agricole a determinat obtinerea unei medii a suprafetelor agricole pe exploatatie de doar 1,97 ha. In opinia specialistilor DGAIA Suceava, farimitarea terenurilor agricole in urma careia numarul exploatarilor agricole individuale a ajuns la aproximativ 170.000 constituie unul dintre motivele nerentabilitatii acestui domeniu. O prima consecinta este scaderea productiilor medii la principalele culturi din sectorul particular fata de cele obtinute la unitatile agricole ce cultiva terenul in masiv. Potrivit informatiilor primite de la Paul Murariu, sef de serviciu la DGAIA Suceava, diferentele de productie sint de 1.000 kg/ha la cereale, 5.000 kg/ha la sfecla, 5.000-7.000 kg/ha la cartof etc. Dimensiunile medii ale diferitelor tipu