În 1979, jurnalistului George Arion îi apărea la Editura Eminescu volumul "Interviuri". Printre interlocutori, la loc de cinste, un scriitor în vogă: Marin Preda. Redăm pasaje importante din interviul pe care marele om de litere l-a acordat publicistului. Despre "Delirul", viaţă, istorie, literatură şi personajele lor, cu Marin Preda, după 30 de ani...
George Arion: Între primul volum al "Moromeţilor" şi ultima carte pe care aţi tipărit-o, "Delirul", este străbătut drumul de la "boicotarea istoriei" la asumarea ei. Ce a provocat această deschidere către istorie?
Marin Preda: Chiar în "Moromeţii" vol. I, timpul se confundă cu istoria. Acest timp cu care se începe şi se încheie primul volum este o ameninţare, fireşte, istorică. "Moromeţii" vol. I este doar o oază între două furtuni: războiul din 1914, a doua - războiul început în 1939. Oricum, acest timp, această oază reprezintă pentru eroul principal timpul lui de fericire pe Pământ, care, bineînţeles, este ameninţată, dar el reuşeşte să amâne ameninţările. Ulterior, când istoria devine fapt prezent şi răscolitor, oaza despre care vorbeam, şi anume a iluziei, se sfârşeşte. Era natural ca martorul să descrie în volumul II şi apoi în celelalte cărţi viaţa oamenilor într-o istorie a cărei faţă este convulsionată.
Relaţia individ-istorie se pune altfel în epoca noastră decât, să zicem, în secolul trecut?
Bineînţeles. Secolul nostru este caracterizat prin apariţia maselor, care, aşa cum s-a zis, vor să facă istorie. Sigur că, şi în secolele anterioare, popoarele făceau istorie, însă exponenţii evenimentelor nu veneau din straturile cele mai adânci ale maselor.
Cum vi s-a revelat dumneavoastră istoria pentru prima oară?
În timpul războiului. Fireşte că eu îmi trăiam tinereţea cu încredere şi seninătate, aşa cum se vede în "Delirul". Însă aveam conşt