"Adevărul" dezvăluie că unii militari români cu posturi în străinătate trebuie să stea cu dicţionarul lângă ei Ofiţerii români selecţionaţi pentru misiuni la NATO şi la Uniunea
"Adevărul" dezvăluie că unii militari români cu posturi în străinătate trebuie să stea cu dicţionarul lângă ei
Ofiţerii români selecţionaţi pentru misiuni la NATO şi la Uniunea Europeană sunt trimişi în străinătate fără a şti să converseze cu un vorbitor nativ de engleză.
Cunoştinţele de limbă străină ale ofiţerilor români detaşaţi la NATO şi la Uniunea Europeană sunt mult sub nivelul camarazilor din Alianţă. Criteriile stabilite de Ministerul Apărării asigură doar o minimă înţelegere şi comunicare într-o limbă străină, adică un nivel mediocru de cunoaştere a limbii engleze.
Criterii blânde
Ministerul Apărării ne-a comunicat că "pentru posturile din structurile de reprezentare militară, nivelul lingvistic minim admis pentru înscrierea la concurs este 2222 STANAG 6001, procedură care a fost aplicată pentru toate posturile scoase la concurs din Reprezentanţa Militară a României la NATO şi UE".
Potrivit Acordului de standardizare STANAG 6001, elaborat de NATO, competenţa lingvistică se măsoară pe o scală de la 0, care înseamnă "Fără competenţă semnificativă", până la nivelul 5, care înseamnă "Excelent (Nativ/bilingv)".
Un militar român obţine, după testele de limba engleză sau franceză, un "Profil de competenţă lingvistică" format dintr-un număr de patru cifre, una pentru fiecare dintre cele patru deprinderi: ascultat, vorbit, citit, scris.
Nivelul 2222, cerut militarilor români, înseamnă "Satisfăcător (Funcţionalitate limitată)". Mai precis: "Sensul cuvintelor este adesea necunoscut, dar identificat repede. Înţelegerea la ascultare este incompletă în prezenţa zgomotului sau a altor interferenţe, rareori este corespunzătoare urmăririi unei co