AFACERE Sfântul Andrei şi Sfântul Dumitru s-au dovedit prosperi pentru speculanţii de la poalele Patriarhiei. În timp ce mulţimea evalvioasă care îngroaşă rândurile la moştele Sfântului Andrei şi ale Sfântului Dumitru se calcă în picioare la propriu pentru a ajunge mai repede la relicvele „făcătoare de minuni“, la capătul cozii de circa 50 de metri are loc adevărata competiţie cu miză mare: cine pleacă acasă cu portofelul plin.

Indiferent dacă mergi să săruţi moaştele sau dacă te nimereşti prin central oraşului, n-ai cum să ieşi neşifonat din mulţimea de speculanţi care a flancat, de două zile, tot scuarul care împrejmuieşte capătul de linie al tramvaiului 32. „Haideţi, doamnă, la mărgele! Brăţărici? Şoseţele? Batistuţe?“, ţipă ca din gură de şarpe o femeie între două vârste, când vede clientul că se îndepărtează fără să-şi scuture portofelul în faţa ei. Au improvizat aici un talcioc pe care n-ai cum să-l ratezi, măcar din curiozitate. De la accesorii din plastic colorate, până la lenjerie intimă, haine de iarnă, plasturi cu rivanol şi tufănele sălbatice, găseşti de toate.

Alungaţi de „sfinţii“ în uniformă

Superstiţioşi sau nu, ieri toţi comercianţii au simţit pe pielea şi pe buzunarul lor că marţea chiar are trei ceasuri rele. Exact în ziua în care a fost aproximat cel mai mare vad, un control făcut de poliţiştii locali le-a stricat planurile tarabagiilor. Au făcut „sindicat“ şi au început să vocifereze drumul lung pe care l-au bătut pentru „un bănişor“. Se întărâtau unii pe alţii în faţa agenţilor în încercarea de a-i sensibiliza, însă degeaba. „Zi-le, Tanţo, că ai venit din Bistriţa, că până la Dumnezeu ne mănâncă sfinţii ăştia în uniform“, comenta una dintre vânzătoarele de cipici în timp ce-şi împacheta, încruntată, marfa.

„E un război al nervilor aici. Vedem care cedează primul: noi sau ei. Să nu creadă că plecăm de-aici până nu evacuează