Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, nu susţine îngheţarea preţurilor la benzină şi motorină, chiar dacă, pe termen scurt, măsura ar fi benefică pentru şoferii români. Explicaţia este simplă: după anularea măsurii, consecinţele economice vor fi şi mai grave. Adică, preţuri mai mari la pompă şi riscul retragerii unor investitori din România, explică reprezentanţii companiilor petroliere.

"Nu sunt de partea măsurilor de îngheţare a preţurilor, chiar şi în situaţiii excepţionale, pentru că ştiu din istorie că au creat un confort pe termen scurt, dar, după ce s-au încheiat, fractura a fost şi mai mare", a spus, joi, Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare al Lukoil România, explică pentru gândul cum ar reacţiona companiile petroliere din România în cazul în care Guvernul ar limita majorarea preţurilor la pompă pentru o anumită perioadă. "Dacă azi limitezi creşterea preţului printr-o măsură administrativă, peste trei luni companiile petroliere vor introduce preţuri şi mai mari, pentru a recupera pierderile şi pe urmă şoferii tot vor plăti, ba chiar mai mult", a declarat Tampiza.

Şi statul pierde din această ecuaţie, susţine Tampiza, pentru că orice intervenţie administrativă într-o economie de piaţă transmite semnale negative investitorilor. El spune că, într-o asemenea situaţie, companiile petroliere şi-ar muta investiţiile în alte ţări, unde există un climat economic favorabil.

Îngheţarea preţurilor, "cu reţinere"

Deşi îngheţarea preţurilor nu este o idee îmbrăţişată de autorităţi şi de companiile petroliere, măsura nu încalcă legislaţia europeană, după cum au declarat recent oficialii europeni. Răspunsul vine după ce, luna trecută, premierul Emil Boc a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze dacă preţurile la carburanţi pot fi îngheţate în baza unei le