Cei mai mulţi români (61%) au o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească. Aceasta în timp ce doar 36% dintre români au o părere pozitivă, potrivit unui sondaj realizat la inceputul lunii septembrie de catre Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie (IRES) Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, peste jumătate dintre români cred că şcoala noastră este mai slabă, în timp ce doar 26% cred că avem un învăţământ mai bun.
Caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educational, reprezintă principale motive ale evaluarii negative, se arată în acelaşi studiu.
Învăţământul românesc, rupt de realităţile de pe piaţa muncii
În şcoli se oferă prea multă teorie şi prea puţină practică. Astfel, absolvenţii îşi dau seama că una au învăţat la şcoală şi altceva se aplică la locul de muncă. Învăţământul actual are un caracter formativ scăzut, iar 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă.
Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Aceeaşi evaluarea se regăseşte şi in afirmatiile a 77% dintre cei intervievaţi care afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor de pe piaţa muncii. În plus, 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic.
Diplomele româneşti nu mai au nicio valoare
Şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor, potrivit aceluiaşi studiu IRES. Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că dip