Acesta nu este altceva decât o paletă largă de exerciţii actoriceşti şi e menit să-i atragă pe cei mici spre teatru

Când era copil, Ionela obişnuia să deseneze, iar bunicul ei îi dădea „zece cu steluţe" pentru lucrările ei. De mică şi-a dorit să devină creator de modă, însă a reuşit să creeze un nou stil de „îmbrăcăminte" pentru lecţiile pe care le ţine la şcoală. „Evantaiul vernil" şi „ceaşca de ceai imaginar" sunt doar două din creaţiile Ionelei Nuşfelean.

Iniţierea în teatru

A fost învăţătoare timp de 12 ani, perioadă în care s-a preocupat în mod aparte de stimularea creativităţii elevilor prin demersuri teoretice şi cercuri literar-artistice iniţiate, oglindite în publicaţii, concursuri şi alte manifestări specifice. În prezent, deţine catedra de teatru şi creaţie literară la Palatul Copiilor din Bistriţa. Lucrează cu nouă grupe de copii de clasele I-VIII şi nu este oră pe care să nu o înceapă cu un nou joc. La cercul de teatru, a inventat „evantaiul vernil" care nu înseamnă altceva decât o paletă largă de exerciţii actoriceşti, înclinate spre seninătatea pe care o inspiră culoarea. Prin „evantaiul vernil" îi atrage pe cei mici spre lucrurile esenţiale care trebuie învăţate în teatru: dicţie, scenografie, impactul costumului, regia ş.a.m.d. „I-am învăţat să fie mici regizori, i-am provocat cu roluri neştiute, roluri pe care să nu le fi învăţat dinainte, pentru a le testa creativitatea", precizează Ionela.

„Rolul meu este să-i ajut să fie liberi"

Dacă un om mare ar fi pus să guste dintr-o ceaşcă de ceai imaginar, şi ar trebui să vorbească de senzaţiile pe care le-a încercat gustând din el, probabil că n-ar putea să spună mare lucru. Nu e şi cazul copiilor care vin la cercurile de creaţie ale Silviei. „Nu este activitate de creaţie literară pe care să o încep fără să gândesc jocul potrivit în funcţie de tema pe care o am. J