Impozite mai mari, venituri mai mici pentru români şi mai mulţi şomeri, după doi ani de credit de la FMI.
Mai săraci şi mai impozitaţi, cu venituri mai mici şi cu un trai mai scump. Aşa arată situaţia românilor după aproape doi ani de acord cu instituţiile financiare externe, în care principalul actor şi finanţator a fost Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Prezentat românilor la început ca o sperietoare şi apoi, pe măsură ce ne adânceam în criză, ca o centură de siguranţă, acordul cu FMI a pus ordine în finanţele publice din România, din perspectiva Fondului, însă, din perspectiva oamenilor, i-a sărăcit şi pe ei, şi pe angajatorii lor.
Şomaj şi datorii galopante
Oamenii de afaceri au declarat explicit că acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de business. În loc de "centură de siguranţă", acesta a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii, consideră Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Potrivit acestuia, România nu are nevoie de o altă înţelegere cu Fondul, însă, dacă va fi încheiat, viitorul acord ar trebui supus dezbaterilor publice.
Chiar dacă nu pare o problemă în acest moment, datoria publică a ţării creşte într-un ritm alarmant. Împrumutul extern, pe care va trebui să-l returnăm începând de anul viitor, ne-a dublat datoria publică în doi ani. Biciuite ba de impozitul minim care le-a crescut costurile chiar în cea mai grea perioadă a crizei, în primăvara anului 2009, ba de majorarea TVA de anul trecut, companiile au încercat să reziste, însă multe dintre ele nu au reuşit. Peste 208.000 de firme au pus lacătul pe uşă în anul 2009. În 2010, aproape 246.000 de întreprinderi şi-au suspendat activitatea, fie au fost radiate sau dizolvate.
Consecinţele pentru români au fost dramatice: peste 500.000 de angajaţi şi-a