Gândurile negative cresc riscul de afecţiuni cardiovasculare şi scad durata şi calitatea vieţii. Pesimismul, ostilitatea şi stresul duc la eliberarea unor substanţe nocive în organism şi la adoptarea unor obiceiuri nesănătoase.
Atitudinea ne influenţează starea de sănătate. Este o ipoteză pe care studiile au confirmat-o în repetate rânduri. Un studiu american recent arată că persoanele care văd jumătatea plină a paharului au şanse mai mari de a-şi păstra inima sănătoasă.
Desfăşurat timp de zece ani pe un eşantion de 1.739 de adulţi sănătoşi, studiul a luat în calcul gândurile pesimiste şi negative persistente pe termen lung şi valorile tensiunii arteriale şi colesterolului. Concluzia a fost că persoanele depresive şi anxioase sunt cu 22 la sută mai expuse riscului de a suferi de infarct miocardic decât cele pozitive şi entuziaste.
Potrivit Karinei Davidson, coordonatorul studiului şi directorul Centrului de Sănătate Cardiovasculară de la Universitatea Columbia, explicaţia constă în faptul că persoanele care au mai puţine gânduri negative îşi revin mai repede după evenimentele stresante.
Depresia creşte riscul de inflamaţii
În caz de depresie, sistemul imunitar secretă mai multă interleukină 6, o proteină care determină apariţia inflamaţiilor la nivelul sistemului cardiovascular. Iar stresul duce la eliberarea de cortizol, hormon de adaptare cu efecte negative asupra ritmului cardiac, asupra tensiunii arteriale şi coagulării sângelui. Pe de altă parte, pesimismul se asociază cu obiceiuri alimentare nesănătoase şi cu fumatul, ceea ce poate suplimenta efectele negative asupra organismului, spun specialiştii.
Un alt studiu american, realizat de data aceasta pe un grup de 100.000 de femei pe o durată de opt ani, arată că optimistele au un risc mai mic de deces (cu 14%) şi de a suferi de boli cardiace (cu 9%).
Gândirea „pozitivă" se
