Nu cred că există vreun iubitor de carte care, ajuns la Alba Iulia, să nu treacă pragul Bibliotecii Batthyaneum, situată în cetatea care, cu o suprafaţă de cca 70 ha, ziduri lungi de 12 km, porţi monumentale baroce şi şapte bastioane, cuprinde în incintă şi alte obiective importante ca: Muzeul Unirii (clădirea în care s-a citit la 1 Decembrie 1918 procla­marea unirii Transilvaniei cu România), Catedrala ortodoxă (în care au fost încoronaţi în 1922 regele Ferdinand şi regina Maria), Catedrala romano-catolică (cu mormintele lui Iancu de Hunedoara, ale unor principi şi demnitari laici şi clerici transilvăneni), Palatul principilor (în care a avut reşedinţa şi Mihai Viteazul) ş.a. Am avut şansa să fiu găzduit la câţiva zeci de metri de Batthyaneum, în casa de oaspeţi a Facultăţii de Teologie Catolică, binevoitoare la solicitarea unui ortodox. Batthyaneum, filiala Bibliotecii Naţionale a României, este una din cele mai valoroase biblioteci din Europa. Printre cele 64.000 de unităţi bibliografice, redactate în 30 de limbi şi dialecte, pe care le posedă, se numără şi 1.650 de manuscrise, unele din secolul al IX-lea, ceea ce reprezintă 80% din totalul manuscriselor medievale occidentale aflate în România. Tot aici se găsesc 609 incunabule, adică 70% din cărţile de această categorie existente în ţara noastră. Impresionant este şi interiorul. În superba Aula Magna, rafturile albe acoperă toţi pereţii, iar cărţile cu ornamente aurite sunt puse pe rafturi după mărime şi culoare. O galerie decorată înconjoară sala. În mijlocul sălii sunt vitrine cu rarităţi bibliografice şi două globuri vechi. Ambianţa, inclusiv aroma de carte veche, te transpune cu secole în urmă. Întemeietorul Bibliotecii este episcopul catolic Ignatius Batthyany (1741–1798), care a obţinut de la autorităţile militare complexul de clădiri al fostei mănăstiri a călugărilor trinitarieni. În anul 1792,