Cât de mult vă doriţi o felie de cozonac? Sau o felie de ruladă cu gem de fructe? Dacă nu-i pofta atât de mare încât să daţi fuga până la magazin să vă cumpăraţi ceva dulce - care oricum nu s-ar compara cu nici un desert pregătit în casă, de o gospodină pricepută! -, eu zic să facem aşa: eu vă dau reţetele (mai bine zis, le intermediez, pentru că ele ne-au parvenit, via email, de la dna Paulina Raeţchi, din Alba-Iulia), iar dumneavoastră vă faceţi rost de ingrediente, vă înarmaţi cu răbdare şi cu multă voie bună şi purcedeţi la prepararea lor.

"La noi, în Apuseni, prin satele moţilor, se obişnuieşte ca la marile sărbători şi în zilele de duminică să se pregătească şi câte un cuptor cu cozonaci, a căror particularitate este că umplutura nu-i de nucă sau de cacao, ca la casele mari de la Cluj sau din Bucureşti, ci din dulceţuri, gemuri şi peltele din fructe specifice locului. Cel mai fain cozonac este cel cu dulceaţă de fructe de pădure - de afine, dar mai ales de mure. Aşa zic toţi vecinii şi prietenii mei. Mie însă mi-a rămas gândul din copilărie la cozonacul (ruladă - zic unii) cu gem de gutuie, în care bunica strecura şi câte o bucată de miez de nucă ori câteva cubuleţe de gutuie tăvălite prin zahăr şi caramelizate. Şi pentru că noi, ardelenii, suntem foarte pricepuţi când vine vorba despre tot felul de plăcinte şi despre prăjituri, eu o să vă mai trimit, alături de reţeta acestui cozonăcel, şi o tavă de plăcinte gemene cu brânză dulce, şi un trandafiraş cu umplutură de mere şi nucă, aşa cum am deprins a face de la o prietenă care a ajuns aici, în ţara lui Avram Iancu, venind de sub poala Carpaţilor Meridionali, de pe lângă Tismana. Mie mi-au plăcut foarte mult aceste dulciuri şi sper să vă placă şi domniilor voastre." Ce ziceţi, ne punem pe treabă?

Cozonac cu gem de gutui

Pregăteşti mai întâi un aluat mai aromat, mai dulce şi mai