România este acum la momentul zero din punctul de vedere al proiectelor realizate în parteneriate public-private, a recunoscut ieri premierul Emil Boc, prezent la o conferinţă organizată de Forum Invest pe această temă.
„Legislaţia este gata, dar avem nevoie de impulsul final. Rolul primordial este al Guvernului", a spus Boc. România are 20 de proiecte pe care vrea să le dezvolte în acest sistem până în anul 2022, în valoare totală de 50 de miliarde de euro. Premierul a enumerat aici hidrocentrala Tarniţa, de peste un miliard de euro, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi proiectul AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor veni în România prin Georgia.
Totodată, la capitolul infrastructură vor fi construite în acest sistem tronsoanele de autostradă Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov şi Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Boc a amintit şi intenţia Guvernului de a construi spitale de urgenţă în parteneriat cu mediul privat, în marile oraşe ale ţării, precum şi sistemul de irigaţii Siret-Bărăgan şi canalul Dunăre-Bucureşti.
Niciun succes în proiectele de până acum
„Vrem şi un penitenciar în parteneriat public-privat. Trebuie să avem curaj să deschidem astfel de investiţii în toate domeniile, în cultură, de exemplu, şi în altele care par imposibile în acest sistem", a completat premierul. Când vorbim de parteneriatele public-private, cel mai mare eşec este proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, abandonat de consorţiul Vinci-Aktor pe motiv că nu a găsit finanţare.
Acestui exemplu i se alătură altul recent. Investitorii au putut depune oferte până la 15 decembrie pentru a participa la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar nimeni nu s-a prezentat, iar perioada a fost extinsă cu trei luni. Un alt domeniu unde astfel de investiţii sunt necesare este termoficarea pentru oraşe.
De ce se tem privaţii
„Vigilenţă maximă!", i-a suger
