Nemţenii care locuiesc la marginea oraşului spun că degeaba zona este mirifică dacă nu au utilităţi. Străzile sunt înecate de praful produs de maşini pe drumurile neasfaltate, iar turiştii nu pot lua masa în aer liber.

Patronul unei pensiuni se plânge că i-a fost refuzată acordarea clasificării de patru stele tocmai din cauza prafului de pe drum. „Zona este foarte frumoasă, cu pârâu, munte şi pădure. Amenajările noastre au corespuns criteriilor pentru patru stele, dar ne-au dat doar trei, din cauza străzii neasfaltate. Aici e plin de apă şi noroi când plouă, iar când e uscat, se ridică nori de praf continuu, mai ales la sfârşitul săptămânii, când circulaţia este foarte intensă“, a spus Remus Floarea.

Cară apa în bidoane de la 3 kilometri depărtare

Acesta mai spune că, din cauza prafului, nu se poate lua masa afară şi nici rufele nu pot fi întinse la uscat. O altă problemă din zonă este lipsa apei potabile. Maria Cojocaru nu are nici fântână şi nici izvor în curte şi aduce apă, zilnic, în bidoane şi găleţi.

„Deşi plătesc impozite mari, de oraş, nu de comună, trebuie să iau apă de la şipot. Merg cu găleata sau cu bidoanele de mai multe ori pe zi, să am de băut, pentru gătit, dar şi pentru spălat“, spune Maria Cojocaru. Un alt locuitor de pe strada Pârâul Doamnei aduce apa de băut de la aproape trei kilometri distanţă. „Am găsit un izvor în curte, dar nu are apa potabilă, o pot folosi numai pentru spălat. Pentru băut, aduc apă în bidoane de cinci litri de la izvorul de la ştrand“, spune Victor Diaconu (67 de ani), care e disperat şi din cauza prafului.

„Căutăm surse de finanţare“

„M-am îmbolnăvit de plămâni de când locuiesc aici. Am făcut un fel de bronşită şi o alergie. Din cauza prafului, nu pot deschide ferestrele să aerisesc, nici măcar când am musafiri“, a mai spus Victor Diaconu. Vlad Tudor, de la Biroul