Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a anunţat că experţi juridici ai instituţiei vor examina amendamentele aduse de parlamentarii români statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul extinderii imunităţii.

Parlamentarii români au modificat, marţi, statutul senatorilor şi deputaţilor în sensul în care solicitarea de arestare, reţinere sau percheziţie a unui parlamentar trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete care şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.

Noul statut le cere procurorilor să îşi prezinte probele din dosar în faţa Parlamentului

Proiectul de stat prevedea, înainte de a fi dezbătut în comisia parlamentară, ca cererii ministrului Justiţiei să i se ataşeze şi „probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate”. Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis însă Camerei Deputaţilor, un punct de vedere în care critica articolul respectiv, arătând că în acest fel Parlamentul ajunge „să se substituie instanţei de judecată”.

Procurorii Înaltei Curţi au cerut modificarea articolului care vizează imunitatea parlamentară

Reformularea sugerată de procurorii Înaltei Curţi este aceea că „cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere precum şi prezentarea situaţiei de fapt”. Deşi la comisia parlamentară senatorii şi deputaţii au exclus partea articolului care pevedea şi prezentarea probelor relevante din dosar, aceştia au păstrat în statut că procurorii vor fi nevoiţi să arate „motivele temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.

Bruxelles-ul, îngrijorat de noile priv