Dându-şi demisia, la presiunea „colegilor”, din cele două funcţii - cea de preşedinte executiv, la partid şi cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor - Adrian Năstase lasă în ograda formaţiunii câteva probleme greu dacă nu imposibil de rezolvat într-o manieră favorabilă PSD-ului.

Dacă „în ceea ce priveşte” (ca să folosim ticul verbal al fostului lider) funcţia de preşedinte executiv soluţia pare să fie deja tranşată, urmând ca la apropiatul congres extraordinar această funcţie special creată pentru Năstase să fie scoasă din statut, nu la fel stau lucrurile „în ceea ce priveşte” preşedinţia Camerei.

Adrian Năstase a ocupat această funcţie, înlăturându-l pe Miron Mitrea, în urma eşecului din turul 2 al prezidenţialelor. La momentul respectiv, algoritmul politic era favorabil PSD-ului, PUR şi UDMR neluând încă decizia de a se alătura Alianţei, prin lăsarea baltă a fostului partener.

Coaliţia s-a modificat, dar Năstase a rămas în funcţie, ca şi Văcăroiu. Aproape un an de zile s-a zbătut Alianţa pentru a pune mâna pe aceste funcţii. S-au consumat, de ambele părţi, energie şi inventivitate, deturnate de la ceea ce ar fi trebuit să constituie preocupările prioritare ale forurilor legislative şi ale Executivului. Bătălia a fost dură şi lungă şi s-a soldat, previzibil, printr-o decizie a Curţii Constituţionale care a decis statu-quo-ul. Pentru Adrian Năstase personal a fost o victorie care-i prezerva un statut şi o situaţie la care altfel ar fi trebuit să renunţe.

Iată, însă, că liniştea a durat doar câteva luni.

Pentru că, după fatidica consemnare în declaraţia de avere, a moştenirii de un milion a mătuşii Tamara, situaţia a basculat dramatic. A fost mai întâi solicitarea de percheziţii la domiciliile fostului premier, pentru ca procurorii să vadă ce fel de termopane are acesta în „zona livingului” şi în „zona dormitoarelor”. Victoria la vot împ