>> Pentru a le veni de hac "artiştilor" care copiază şi vând celebrul model inventat în Săpânţa, a fost obţinută marca înregistrată pentru acest brand al Maramureşului. După ce au >> Pentru a le veni de hac "artiştilor" care copiază şi vând celebrul model inventat în Săpânţa, a fost obţinută marca înregistrată pentru acest brand al Maramureşului.
După ce au început să apară, prin diverse locuri ale ţării, "artişti" care fac cruci în stilul maramureşean, Dumitru Pop Tincu, meşterul crucilor din Săpânţa, a decis că trebuie făcut ceva pentru apărarea autenticităţii, dar şi împotriva falsificatorilor. Aşa că s-a adresat autorităţilor şi a obţinut marcă înregistrată pentru celebrele opere de artă maramureşene.
Printre case zvelte ori cocoşate, pe uliţe stăpânite de noroaie, ajung în locul unde s-a inventat "veselia" morţilor. Acesta e "laboratorul" din Săpânţa, locul unde se fac nu doar crucile, dar şi textele. Un singur lucru nu şi-l explică Dumitru Pop Tincu.
De unde până unde "vesel"? Că localnicii nu i-au zis aşa cimitirului. Gazda mea e urmaşul lui Ion Stan Pătraş, cel care a făcut prima cruce "literaturizată" din Săpânţa, în 1935. Ion l-a lăsat pe Dumitru "cu limbă de moarte", în 1977, drept continuatorul său.
Străzi blocate
Un om cât uşa, îmbrăcat "ca acasă", dar cu o pălărie de paie pe cap mă pofteşte în odaia principală ca să stăm de vorbă. Am intrat în gospodăria înaintaşului său, casă memorială azi, în timp ce Dumitru e oficial custode al Muzeului Maramureşului din Sighetul Marmaţiei.
Ce să vorbeşti despre un subiect "tocat" deja, de care s-a scris şi în presa străină? Ca să nu mai spun că, pe timp de vară, Săpânţa se blochează pur şi simplu de autocare, microbuze şi maşini, încât "poporul" acestei comune, de vreo 5.000 de suflete, probabil că se triplează.
Apărarea tradiţiei
Ei, ceva tot ar fi de spus!