Foarte bine plătiţi, fotbaliştii din campionatul rus nu mai pleacă la prima ofertă, ci rămîn, ajutînd “naţionala”.
La cea mai mare căutare sîmbătă seară, după Olanda - Rusia, erau ziariştii ruşi. Nebăgaţi în seamă la început, jurnaliştii din patria lui Arşavin deveniseră acum, după calificare, foarte importanţi. Şi asta pentru că erau singurii care puteau transmite mai departe gîndurile şi părerile fotbaliştilor lui Hiddink.
Să ne obişnuim: Rusia nu mai e o echipă oarecare! Se înscrie apăsat în rîndul ţărilor cu fotbal care contează. Are ce-i trebuie. Fond imens de jucători, plus o situaţie financiară din ce în ce mai bună. Mirajul plecării peste hotare nu mai e atît de mare ca în trecut. Dimpotrivă, Rusia a devenit un El Dorado, mai ales pentru fotbaliştii din spaţiul ex-socialist.
143.713 kilometriau alergat cei 14 jucători ruşi împotriva Olandei, o medie de 10,2 km.
“Cine era?”
A spus-o chiar preşedintele federaţiei moscovite, Vitaly Mutko. A cărui prezenţă în faţa presei străine are o poveste haioasă. Ieşind de la vestiare pe la zona mixtă, a fost înconjurat de jurnaliştii ruşi, cu care s-a îmbrăţişat. Sesizînd că e vorba de cineva important, ceilalţi ziarişti l-au oprit şi ei.
Au obţinut cîteva cuvinte într-o engleză aproximativă, amestecată cu limba gimnastică. După plecarea subiectului, se întrebau: “Ştiţi cine era şi ce face?”
Arşavin şi Barca
Ce a zis Mutko? Mai întîi că “Rusia e o echipă frumoasă, cu un antrenor frumos, cu suporteri frumoşi, cu un campionat frumos şi cu o ţară frumoasă”. Politically correct, nu? Partea interesantă acum vine. “Arşavin nu credeţi că ar trebui să plece spre o echipă mai mare?”. Omul s-a gîndit o clipă. “De mic, Arşavin a iubit Barcelona. Dar nu cred că Barcelona şi-l permite”. Aşteaptă cîteva secunde, pentru a vedea efectul. “