O dispută diplomatică a apărut între România şi Israel după ce Bucureştiul ar fi refuzat ca muncitori români să lucreze în colonii israeliene din Cisiordania, pe motiv că Uniunea Europeană critică activităţile de colonizare într-o zonă revendicată de palestinieni, potrivit AFP.

Potrivit postului de radio al armatei israeliene, citat de AFP, negocierile între guvernele de la Bucureşti şi Ierusalim privind sfera de activitate a muncitorilor români au eşuat în urmă cu un an, dar ambasada Israelului din România a relansat de curând discuţiile cu Executivul român.

Fostul Guvern al României ceruse asigurări din partea Ministerului israelian de Externe că muncitorii români nu vor fi angajaţi pentru lucrări de construcţii în coloniile din Cisiordania, solicitare respinsă de altfel de Guvernul israelian, potrivit Mediafax.

Avi Primor, fost ambasador israelian în Germania şi la Uniunea Europeană, a explicat că România "nu face decât să urmeze politica UE, care nu este îndreptată împotriva Israelului, ci împotriva colonizării şi ocupaţiei".

"În contextul reluării negocierilor israelo-palestiniene, Guvernul israelian se pretează la tot felul de provocări, anunţând în cel mai dur mod posibil o serie de proiecte de construcţii în colonii", a precizat Avi Primor.

Uniunea Europeană a adoptat în iulie măsuri care vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2014 şi care prevăd încetarea cooperării cu instituţii şi companii israeliene care au activităţi în zone palestiniene şi siriene aflate sub control militar israelian.

John Kerry a propus încă 10 ani de ocupaţie israeliană în Cisiordania

Noul plan de securitate prezentat de secretarul de Stat american John Kerry privind crearea statului palestinian prevede menţinerea prezenţei militare israeliene în Cisiordanie timp de cel puţin zece ani, relatează ziarul palestinian Al Ayyam, citat de publicaţia isr