Siria, Iranul şi Hezbollahul, acuzate că vor să răstoarne guvernul de la Beirut Siniora după ce, în iulie, în plin război Israel-Hezbollah, acesta refuzase s-o mai primească la Beirut pe Condoleezza Rice, reproşându-i că ia partea statului evreu în conflictul amintit. Pe urmă, Casa Albă încearcă să pună capăt ingerinţelor Siriei şi Iranului în viaţa politică libaneză, acestea sprijinind Hezbollahul deschis ori prin mijlocirea preşedintelui pro-Damasc, Emile Lahoud.
Riscul unui nou haos
Ca urmare, liderul Hezbollah, şeicul Sayyed Hassan Nasrallah, a plusat. El a dat un ultimatum lui Siniora ca, până la 13 noiembrie, să formeze un cabinet de uniune naţională, în sânul căruia miliţiile sale să dispună de un drept de veto asupra problemelor-cheie. În caz contrar, el ameninţa cu organizarea unor ample manifestaţii populare, care ar duce la căderea guvernului, format de o coaliţie antisiriană şi la alegeri anticipate. Dintr-o atare perspectivă, situaţia din Liban e foarte instabilă, iar mişcarea Hezbollah acuză coaliţia de la guvernare că n-a susţinut-o în recentul război şi că a aprobat exigenţele israeliene în ce priveşte dezarmarea miliţiilor şiite. Tot coaliţia e acuzată că doreşte ca misiunea ONU în sud să fie întărită şi să se extindă în alte regiuni libaneze pentru a neutraliza capacitatea militară a Hezbollahului. Aceasta din urmă mizează şi pe ajutorul străzii, oamenii fiind şocaţi de ceea ce li s-a întâmplat în război, acuzând pentru aşa ceva laxismul guvernului şi denunţând "hegemonia" israelo-americană şi pe liderii locali şi arabi prooccidentali. De aici pornind, adversarii sunniţi, druzi şi creştini ai Hezbollahului se tem ca aceasta să nu facă din Liban un prizonier al axei irano-siriene, cu toate implicaţiile de rigoare.
