Ministerul rus de Externe a protestat ieri faţă de prezenţa în Marea Neagră a crucişătorului USS Monterey, pe care a calificat-o drept „o ameninţare la adresa securităţii Rusiei‘‘. USS Monterey, care a fost ancorat săptămâna trecută la Constanţa, este una din cele 22 de nave tip Ticonderoga înarmate cu sisteme de luptă Aegis, implicate în desfăşurarea scutului american anti-rachetă. USS Monterey este înarmată cu 122 de rachete, printre care şi interceptoare SM3, acelaşi tip de rachete care vor fi instalate la baza de la Deveselu, şi va patrula până la sfârşitul lunii iulie în Mediterana, în cadrul primei faze a desfăşurării elementelor scutului anti-rachetă. În Marea Neagră, USS Monterey participă la exerciţiile militare americano-ucrainene Sea Breeze 2011, iar ruşii erau informaţi despre prezenţa sa în Marea Neagră cel puţin din februarie, când s-a încheiat planificarea Sea Breeze la Odesa. Cu toate acestea, Moscova nu a găsit necesar să protesteze nici atunci, nici când USS Monterey a cerut permisiunea să intre în Marea Neagră. Acum, Rusia „îşi pune întrebări mai ales cu privire la prezenţa acestei nave atât de aproape de frontierele ruseşti, de vreme ce manevrele cu Ucraina se referă la piraterie‘‘. De ce atât de târziu? Cu mâna goală Motivul trebuie căutat în eşecul discuţiilor NATO-Rusia de joia trecută când Moscova nu a reuşit să obţină din partea aliaţilor occidentali un răspuns favorabil la niciuna din solicitările sale. Rusia a cerut în repetate rânduri acces operaţional complet la scutul NATO în cadrul unui „proiect anti-rachetă comun‘‘. NATO a respins această solicitare în temeiul faptului că Alianţa nu poate încredinţa unei terţe părţi – în cazul de faţă, Rusia – controlul asupra unor elemente care ţin de apărarea colectivă a celor 29 de aliaţi. Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat că un scut comun, cu acces egal pentru NATO şi