IN MEMORIA LUI VLADUTDrumul spre iad e pavat cu bune intentii. Se stie, dar oare se poate si intelege sensul acestei ziceri? Adica... in timp util? IN MEMORIA LUI VLADUT Drumul spre iad e pavat cu bune intentii. Se stie, dar oare se poate si intelege sensul acestei ziceri? Adica... in timp util?
O maicuta mi-a spus odata ca ea intelege iadul ca fiind propria constiinta. Daca e curata esti fericit. Daca nu, te afunzi in ea si te arde precum smoala proverbiala.
Din pacate, cu aceeasi constiinta trebuie sa si traiesti. Deci iadul pentru unii incepe mult mai devreme. Si este ceea ce se numeste iadul pe pamant. Ce poate fi mai rau decat sa duci toata viata povara ca o buna intentie s-a transformat intr-o tragedie? Sa te gandesti ca daca ai fi fost mai vigilent nu s-ar fi intamplat ireparabilul?
Am, ca mai toata lumea, un telefon mobil. Pentru ca imi trebuie. Nu este un telefon "cool", ci unul obisnuit cu care-mi fac treaba, insa are si o camera cu care fac poze, destul de proaste. Dar l-a vazut un baietel si a cazut in extaz: "Uau! Ce telefon misto ai! Al meu n-are camera! Nu mi-l dai mie? Hai, te rog, sa ma dau si eu mare la scoala!". I-am explicat ca-mi trebuie telefonul, ma ajuta sa-mi fac treaba. Ca alti copii n-au nici macar un telefon ca al lui. Si ca de fapt valoarea lui nu consta in modelul telefonului, ci in cum se poarta cu ceilalti si ce invata. Iar daca vreun coleg il judeca dupa pretul telefonului, acela nu merita atentie.
Asa incepe goana dupa imagine. Mai intai cu jucariile, apoi cu telefonul, hainele... si motorul sau masina. Si, din pacate, pentru multi, masina e ultima cu care se mai lauda. Din dorinta de a-i oferi copilului tot ce-i mai bun, sau tot ce-si doreste, uiti ca asa il poti pune in pericol. Pentru ca-ti scapa din vedere instructiunile de folosire. Si nu ma refer la cele scrise de producator. Ci la instructiunile
