Peste şapte milioane de tunisieni sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-i desemna pe cei 217 deputaţi ai Adunării Constituante, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Sunt primele alegeri libere pluripartite din istoria ţării, pentru care au fost luate măsuri sporite de securitate.

Starea de urgenţă, impusă după căderea fostului regim, a fost prelungită până pe 30 noiembrie.

Mişcarea Islamistă Ennahda este favorita acestui scrutin, chiar dacă votul indecişilor ar putea cântări mult în rezultatele finale.

Islamiştii, a căror formaţiune a fost interzisă de fostul dictator Ben Ali, iar liderii săi exilaţi, sunt singura formaţiune cunoscută peste tot în ţară, iar electoratul îi credita în septembrie, când s-au făcut ultimele sondaje de opinie preelectorale, cu 20% până la 30% din intenţiile de vot.

În încercarea de a respinge acuzaţiile adversarilor săi politici care se tem că Ennahda, "Renaşterea” - în traducere, va încerca să impună în Tunisia legea musulmană Sharia, liderul său, cunoscutul disident Rashid Ghannoushi, dă asigurări că se află în fruntea unui partid islamist şi democratic, croit după modelul partidului de guvernământ din Turcia. Islamiştii s-au mobilizat serios în campania electorală şi şi-au trimis în teren candidaţii pentru a discuta direct cu alegătorii. Celelalte două partide care domină peisajul politic tunisian sunt conduse tot de foşti disidenţi, persoane persecutate de fostul regim.

Partidul Democrat Progresist şi Ettakatol, în traducere "Forum”, care se revendică de centru-stânga.

Tunisienii din Diaspora au votat deja în zilele de 20, 21 şi 22 octombrie, în şase circumscripţii.Din cele 7,2 milioane de alegători, 4,1 milioane de alegători s-au înscris în mod voluntar pe liste. Alegătorii neînscrişi vor putea vota în birourile corespunzătoare adresei care figurează pe cartea lor de identi