Dependenta de importuri a Uniunii Europene va creste pana in 2030, cel mai mult pentru petrol care va ajunge la 95% de la 83% cat este in prezent, apoi la gaze pana la 84%, in comparatie cu nivelul actual de 58%, se arata intr-un raport al Centrului Roman de Politici Europene (CRPE). In ceea ce priveste Romania, dependenta de importul de energie este mai scazuta decat media UE-27: pentru petrol 54% fata de 83% media europeana, iar pentru gaze 42% fata de 58% media europeana. Romania mai are rezerve de petrol pentru circa 20 de ani, iar de gaze pentru 15 ani.
"O problema importanta a Romaniei este intensitatea energetica – pentru producerea a 1000 euro Produs Intern Brut, se consuma de patru ori mai multe resurse energetice decat media in UE", se mai arata in raport.
Potrivit acestuia, pentru reducerea dependentei, este necesara o mai buna interconectare a pietelor regionale si nationale. O solutie consta in diversificarea tarilor-furnizoare si a rutelor de tranzit, impreuna cu cresterea fluxurilor si a capacitatilor de stocare.
Importurile de gaze din Rusia reprezinta 26% din consumul UE, si 40% din gazele consumate de gospodarii si intreprinderi. In Europa centrala si de est, gazele rusesti acopera 87% din totalul importurilor si 60% din consum.
Dependenta de Rusia inseamna dependenta de Gazprom. Grupul Gazprom detine cea mai mare rezerva de gaze naturale din lume, estimata la 33,1 mii de miliarde metri cubi si realizeaza 17% din productia de gaze la nivel mondial, cu o capacitate de productie, in 2008, de 549,7 miliarde metri cubi.
In ceea ce priveste Romania, aceasta are cativa asi nefolositi, raportul recomandand masuri de utilizare a lor. Prin construirea unui depozit de gaze naturale la Margineni, Romania ar putea deveni principalul depozitar la nivel regional. De asemenea, un avantaj il mai reprezinta resu
