Corespondenţă din Chişinău
Basarabia sărbătoreşte astăzi 20 de ani de la revenirea la grafia latină şi proclamarea limbii române drept limbă de stat. Aproape un deceniu, însă, limba română a fost neglijată de autorităţile comuniste pro-ruse. Guvernanţii au încercat să modifice sistemul de învăţământ pentru a rusifica noua generaţie şi a o determina să-şi uite adevărata istorie. Chiar dacă au scos cuvântul "Română" din denumirea oficială a sărbătorii "Limba Noastră cea Română", comuniştii au ignorat-o în fiecare an. Nici astăzi, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin nu se află în ţară.
Basarabenii sunt calmi şi din fire răbdători, dar până acum, orice atac al autorităţilor pro-ruse asupra limbii române a fost respins energic de forţa străzii. Românii de peste Prut au ştiut să-şi conserveze micile victorii în momente de cumpănă şi să-şi apere tradiţiile şi cultura strămoşească prin cântec şi poezie în aşteptarea unui nou moment politic prielnic pentru încă un pas care să ducă la reintegrarea culturală a celor două maluri ale Prutului.
În perioada sovietică, mai multe state, printre care Republica Moldova, Ucraina şi Belarus riscau să-şi piardă identitatea limbii, de aceea în 1989 s-a decis decretarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova şi revenirea la grafia latină, care a fost interzisă de sovietici la 10 februarie 1941.
După Marea Adunare Naţională de la Chişinău, din 27 august 1989, la care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, la 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerinţe. Discuţiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii "moldoveneşti" ca limbă de stat, cerându-se acord