România va intra în 2009, an în care se aşteaptă apogeul crizei financiare, fără buget naţional, fără un program de sprijinire a economiei, cu un deficit excesiv şi cu promisiuni neonorate de pensii şi salarii mai mari. Guvernul actual pleacă din funcţie lasând în urmă o ţară fără o politică fiscal-bugetară credibilă. Proiectul de buget prezentat în octombrie, ca şi prognoza macroeconomică pe baza căreia a fost alcătuit, sunt depăşite de realităţile economiei. P

România va intra în 2009, an în care se aşteaptă apogeul crizei financiare, fără buget naţional, fără un program de sprijinire a economiei, cu un deficit excesiv şi cu promisiuni neonorate de pensii şi salarii mai mari.

Guvernul actual pleacă din funcţie lasând în urmă o ţară fără o politică fiscal-bugetară credibilă. Proiectul de buget prezentat în octombrie, ca şi prognoza macroeconomică pe baza căreia a fost alcătuit, sunt depăşite de realităţile economiei. Promisiunile de majorare a salariilor şi a pensiilor sunt greu de susţinut de către un buget care devine tot mai sărac pe finalul anului. Deficitul bugetar a ajuns deja la 3% din PIB, după cum a afirmat actualul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian. Veniturile bugetare sunt colectate cu mare dificultate, în condiţiile în care firmele sunt în impas din cauza lipsei surselor de finanţare.

Fonduri redirecţionate către salarii şi pensii

Scenariile pesimiste avansate în analizele economice ale unor instituţii financiare încă de anul trecut şi respinse cu vehemenţă de Guvernul de la Bucureşti par acum tot mai posibile. Deciziile politice de majorare substanţială a salariilor şi a pensiilor, în ultimul an şi jumătate, au împovărat excesiv bugetul, în timp ce guvernanţii au dat permanent asigurări că vor fi bani la buget datorită creşterii economice.

Abundenţa estimată pe hårtie a fost contrazisă de realitate. Cheltuielile c