Parerea unanima la Bruxelles, fie ca vorbesti on sau off the record cu oficiali din DG Afaceri economice si monetare, este ca Romania a luat saptamana trecuta cea mai buna decizie intre cresterea taxelor si reducerea cheltuielilor bugetare.
Cresterea taxelor este un subiect politic sensibil in Europa, asa ca varianta a doua in reducerea deficitului bugetar este de preferat. Oricum, nivelul este mare, insa toata lumea se fereste sa spuna daca procentul stabilit - de 25% privind salariile din sectorul public - este unul maximal, avandu-se in vedere ca pachetul de masuri stabilite saptamana trecuta trebuie sa treaca prin Parlament si probabil va suferi ceva modificari.
"Masurile luate au fost necesare, dificile, dar necesare, insa va urma dezbaterea politica si noi vom analiza rezultatul acesteia, cum vor arata masurile dupa dezbaterea din Parlament", mi-a spus purtatorul de cuvant al lui Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice si monetare. "Tocmai de aceea Comisia nu elibereaza banii pana nu vede aplicarea masurilor, pentru ca vrem ca ele sa fie luate, nu vrem doar planuri si declaratii", a spus acesta la o zi dupa ce ministrii de finante ai zonei euro tocmai decisesera pachetul de salvare a Greciei.
Ce urmeaza in viitor?
Viitorul va fi mai dur, asta e sigur, dupa ce au vazut ce se poate intampla cu un stat din zona euro. Miercuri vor fi anuntate niste masuri care presupun un control mai riguros asupra finantelor statelor membre, pentru a nu mai aparea surprize. Inventariate, ele arata cam asa:
In primul rand si de interes pentru Romania este conditionarea fondurilor europene de tinerea sub control a deficitului si de indeplinirea reformelor structurale. Am cerut amanunte cum se va face asta, cand se va lua decizia asta, in functie de ce nivel al deficitului, pentru cat timp si cum se stabileste in ce procente vor
