De Ziua Naţională, Ponta promite război total şi răzbunare cu sprijin juridic, după tipicul stalinist, iar Antonescu vorbeşte despre unitatea României, ca şi cum cineva s-ar pregăti să o agreseze. La 22 de ani de la căderea regimului Ceauşescu şi la 93 de la unirea cu Transilvania, România îşi păstrează politica bizară a autosabotării şi incapacitatea de a furniza lideri politici de anvergură.

Cu lideri slabi sau corupţi, cu o economie necompetitivă şi cu bani care o ajută să supravieţuiască doar de azi pe mâine, România nu-şi face de ziua ei niciodată nici bilanţul, nici planul de viitor. Nici n-ar avea cum, fiindcă taberele politice au istorii diferite şi planuri diferite. Pentru liderul PSD, Victor Ponta, nu are nici o importanţă trecutul socialist al României sub Nicolae Ceauşescu, iar pentru preşedintele PNL, Crin Antonescu, este lipsit de relevanţă faptul că Ion Iliescu a dat jos în 1989 o dictatură naţionalistă şi a înlocuit-o cu o conducere prosovietică, sacrificând în acest scop peste o mie de oameni. Pentru amândoi Ion Iliescu „este corect de la cap la coadă", după cum s-a exprimat recent Antonescu.

Viitorul este însă chiar mai nebulos decât trecutul, fiindcă socialiştii şi liberalii nu înţeleg că România, la fel ca întreaga Europă, se pregăteşte de recesiune. Ponta&Antonescu vor cu orice preţ măriri de salarii şi pensii. Pe mâinile lor ar urma să intre ţara în 2012, când sunt alegeri parlamentare, sau în 2014, când urmează cele prezidenţiale. Nici PSD, nici PNL şi cu atât mai puţin PDL nu au găsit oameni cu o inteligenţă politică mai substanţială, cu viziune, cu charismă.

După Ion Iliescu, fostul ideolog al Partidului Comunist Român, care a ştiut să folosească propaganda şi aparatul de stat în favoarea sa, ca în vremurile bune ale vechiului regim, şi după Traian Băsescu, un fost comandant de navă cu un instinct special de supravieţuire,