Masa monetara in sens larg (M3) a fost la sfarsitul lunii iulie 2011 de 204,4 miliarde lei. Fata de luna iunie 2011 aceasta a crescut cu 2,3 % (2,6 % in termeni reali), iar in raport cu iulie 2010 masa monetara s-a majorat cu 5,5 %. Pe termen lung, o crestere semnificativa a masei monetare genereaza cresterea preturilor, dar pe termen scurt corelatia nu mai este asa de clara, a explicat la un seminar financiar Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Evolutia preturilor are legatura mai mult cu ciclul economic si cu veniturile populatiei si mai putin cu numerarul in circulatie, a mai adaugat Isarescu.
Masa monetara in sens larg cuprinde numerarul aflat in circulatie in afara sistemului bancar; depozitele overnight, depozite cu durata initiala de pana la doi ani inclusiv, la care se adauga imprumuturile din operatiuni repo si titlurile financiare (unitati ale fondurilor de pe piata monetara si titluri de valoare negociabile emise cu o maturitate de pana la 2 ani).
"Exista mai multa masa monetara intr-o tara in care inflatia este scazuta. Perceptia ca ar exista mai putina masa monetara intr-o tara in care inflatia este mare este gresita si fiind generata de faptul ca lumea nu are incredere in economie si tine banii ascunsi", a mai explicat seful bancii centrale.
El a mentionat si paradoxul Romaniei din prima parte a anilor 90, cand deficitul bugetar era foarte scazut, masa monetara crestea cu 20%, iar inflatia era de 300%, situatie dificil de inteles chiar si de catre expertii Fondului Monetar International. Explicatia pentru acest aparent paradox o reprezinta arieratele companiilor de stat, un surogat de produs monetar, practic bani pe care nu ii crea BNR. Aceste subventii implicite duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB, perfect compatibil cu inflatia de 300%.
Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de
