Cine a făcut costumele? De ce Julieta e adolescentă „pe bune”? Va fi unica reprezentaţie în aer liber? Sunt doar câteva dintre întrebările de pe buzele sutelor de oameni ce au aplaudat aseară, la scena deschisă, finalul piesei „Romeo şi Julieta”, de William Shakespeare, pusă în scenă de Naţionalul timişorean, în regia macedoneanului Rahim Burhan. Sursa: Adi Pîclișan

1 /.

Într-o premieră inedită, conducerea Teatrului Naţional din Timişoara a scos artiştii în Parcul Civic şi a recreat povestea într-un ambient şocant: cu spectatori aşezaţi în gradene şi pe iarbă, printre copaci, cu un spaţiu de joc în cruce şi rezervoare alchimiste colorate.

Velica Panduru e „vinovată” de reinterpretarea balconului veronez: într-un paralelipiped din plexiglas, cu o faţetă mobilă care se deschidea în mijloc. .

Piercing şi coafură rasta

Capulet-iii şi Montagu-ii descind îmbrăcaţi în pantaloni de piele, cu alură de „băieţi de cartier”: lanţuri atârnate pe şold, mănuşi negre de piele, fără degete, bluze mulate pe pectorali şi transparente. Monica Grand, Lorena Caldeş şi Veronica Gerstenengst au interpretat contemporan povestea lui William Shakespeare.

Atât copii, cât şi doamnele elegante sau bărbaţii îmbrăcaţi în bermude s-au mirat la vederea Julietei, o adolescentă cu piercing în nas şi dreadlocks, codiţele răsucite specifice coafurii rasta.

Ideea de a o distribui pe Dianna Praskot în rolul Julietei îi aparţine regizorului Rahim Burhan, cunoscut pentru viziunile sale ieşite din comun. Spre exemplu, Burhan a folosit, la un moment dat, piesa „Romeo şi Julieta” ca pretext pentru a atrage atenţia asupra conflictelor din Bosnia.

O lecţie de viaţă

Cu spectacolul de la Timişoara, regizorul şi-a propus să dea o lecţie de viaţă adulţilor şi anume aceea că nu trebuie să-şi dirijeze proprii copii.

„Este foarte interesan