Era mereu obosită, avea picioarele umflate şi se deplasa din ce în ce mai greu. Aşa a început, în urmă cu şase ani, coşmarul Adelei, o bucureşteancă pe atunci în vârstă de 31 de ani. Verdictul medicilor a lovit-o crunt: ciroză hepatică provocată de boala Wilson, o maladie genetică. Din acel moment, luni la rând a aşteptat cu sufletul la gură telefonul salvator care să o anunţe că există un donator pentru a face un transplant de ficat. Î Era mereu obosită, avea picioarele umflate şi se deplasa din ce în ce mai greu. Aşa a început, în urmă cu şase ani, coşmarul Adelei, o bucureşteancă pe atunci în vârstă de 31 de ani. Verdictul medicilor a lovit-o crunt: ciroză hepatică provocată de boala Wilson, o maladie genetică. Din acel moment, luni la rând a aşteptat cu sufletul la gură telefonul salvator care să o anunţe că există un donator pentru a face un transplant de ficat. Î
Era mereu obosită, avea picioarele umflate şi se deplasa din ce în ce mai greu. Aşa a început, în urmă cu şase ani, coşmarul Adelei, o bucureşteancă pe atunci în vârstă de 31 de ani. Verdictul medicilor a lovit-o crunt: ciroză hepatică provocată de boala Wilson, o maladie genetică. Din acel moment, luni la rând a aşteptat cu sufletul la gură telefonul salvator care să o anunţe că există un donator pentru a face un transplant de ficat. Într-un final, a făcut operaţia, iar acum Adela spune că se simte ca la 20 de ani.
Familia Adelei a fost crunt lovită de soartă: atât ea, cât şi fratele ei sufereau de aceeaşi boală gravă şi aveau nevoie de transplant. “Nu mai suportam să văd perfuzii şi mă rugam la Dumnezeu să ne salveze şi pe mine, şi pe fratele meu. Nu mai aveam nici o venă întreagă din cauza tratamentelor. A fost crunt”, ne-a povestit Adela (37 de ani).
În joia de dinaintea Paştelui, în 2003, de la Spitalul Fundeni a venit vestea mult-aşteptată: “Era miezul nopţii