Liderii a 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Marea Britanie şi Cehia s-au opus - au convenit asupra noului tratat european care impune o discipli-nă fiscală sporită. Întrebarea este cât de mult foloseşte României acest aranjament.

Cum era de aşteptat, discuţiile despre stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă au fost minime la summit-ul „informal" al UE de luni. Dezbaterea s-a concentrat însă asupra tratatului privind responsabilitatea fiscală, la care România a aderat fără rezerve. Marea Britanie şi Cehia - două dintre cele mai liberale ţări din UE, s-au opus. Să fie însă acest tratat o dovadă a dezertării României de la principiile liberale? Nici pe departe.

Liberalism cu linguriţa

Ceea ce reuşeşte să oficializeze noul tratat UE - a cărui principală prevedere este menţinerea deficitului structural la 0,5-1% este impunerea disciplinei bugetare. Din acest punct de vedere, summit-ul este o victorie pentru cancelarul german, Angela Merkel, care a reuşit să îngroape politicile keynesiene, după care deficitele enorme şi inflaţia asigură ieşirea din criză.

Prin urmare, Banca Centrală Europeană nu va da drumul la tiparniţa de bani, iar statele europene (adică Germania) nu se vor arunca să cumpere obligaţiuni greceşti. Politica economică a Europei rămâne una de austeritate. Pentru România acest lucru înseamnă încă şi mai multă austeritate pentru a atinge nivelurile de productivitate cerute de acordul cu FMI.

V-au găsit creşterile de salarii şi pensii?

Fără o creştere a productivităţii nu poate exista o creştere a salariilor şi pensiilor, măcar atât lucru l-a înţeles şi FMI, care a avertizat prin vocea lui Jeffrey Franks împotriva măririlor nesustenabile de salarii şi pensii. Tratatul semnat la Bruxellles consfinţeşte acest principiu. Pensionarii şi bugetarii pot, aşadar, să-l înjure pe Băsescu