Deşi instanţa a dat câştig de cauză obştilor vrâncene, proprietarii de terenuri din judeţul alăturat susţin că pădurile le aparţin. Protocoalele de delimitare a unităţilor administrativ teritoriale nu pot fi semnate deoarece proprietarii de terenuri din Covasna revendică câteva mii de hectare din Vrancea.
Campania derulată la nivelul întregii ţări, pentru stabilirea hotarelor administrative între judeţe, provoacă destule probleme autorităţilor locale în stabilirea unor relaţii de bună vecinătate.
Din acest punct de vedere judeţul Vrancea îşi dispută hotarele administrative cu judeţul Covasna, unde etnicii maghiari din trei localităţi covăsnene revendică o serie de suprafeţe de teren aflate pe teritoriul Vrancei.
Este vorba despre aproximativ 4.000 de hectare de pădure aflate în proprietatea obştenilor din comuna Tulnici, despre care covăsnenii spun că le aparţin. Din această cauză, primarii din Breţcu, Zagon şi Ojdula, toate din Covasna, nu au vrut să semneze protocoalele de delimitare a hotarelor administrative, deşi la nivelul Oficiilor de Cadastru ale celor două judeţe lucrurile au fost lămurite.
„Noi ne-am deplasat acolo în formaţie completă, spre deosebire de vecinii noştri iar Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna a certificat limitele administrative în baza reglementărilor din 1968, fără să se schimbe nimic. De altfel, de-a lungul timpului au existat mai multe procese în instanţă, toate câştigate de partea vrânceană. Ne vom asuma rolul de mediator şi de acum înainte", ne-a declarat Sorin Hornea, subprefectul judeţului Vrancea.
Înţelegere, după alegeri
La rândul său, prefectul judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, spune că s-a implicat în acţiunile de mediere, dar decizia de a semna sau nu protocolul le aparţine primarilor.
„Mai avem şi alte dispute, dar cel mai prost stăm la Vrancea, unde discuţiile asupra ter
