Multe comunităţi româneşti s-au născut în diferite ţări ale Europei, oamenii luând calea pribegiei pentru a-şi îndeplini visurile şi aspiraţiile. Ajunşi în Germania, Italia, Franţa sau Spania mulţi români au ţinut morţiş să-şi păstreze nealterată cultura gastronomică, pregătind în continuare mâncăruri neaoşe.

Iar această dorinţă de apropiere de spaţiul culinar românesc este foarte evidentă mai ales în timpul sărbătorilor, unde sărmăluţele, drobul, borşul, cozonacul şi pasca sunt mărci care definesc aceste zile. În aceste condiţii, românii întreprinzători au adus preparatele româneşti în străinătate. Mai întâi restaurantele cu bucătari şi ospătari români, care serveau mâncare pe gustul românilor, dar şi al străinilor curioşi să descopere o altă lume de gusturi şi arome.

Au urmat magazinele din care se puteau cumpăra murături (varza murată fiind ingredientul principal al sărmăluţelor), pufuleţi, eugenii, cârnaţi cabanoşi, conserve cu ciorbă de burtă sau fasole cu ciolan afumat, telemea, caşcaval, ciocolăţele cu cremă de rom. În ultima perioadă, au apărut şi site-uri de unde pot fi cumpărate astfel de produse, alimentele urmând a fi aduse direct la domiciliu, la preţuri comparative cu cele din magazinele din ţară. Poate că astfel dorul de România nu va mai fi chiar aşa de aprig.

Multe comunităţi româneşti s-au născut în diferite ţări ale Europei, oamenii luând calea pribegiei pentru a-şi îndeplini visurile şi aspiraţiile. Ajunşi în Germania, Italia, Franţa sau Spania mulţi români au ţinut morţiş să-şi păstreze nealterată cultura gastronomică, pregătind în continuare mâncăruri neaoşe.

Iar această dorinţă de apropiere de spaţiul culinar românesc este foarte evidentă mai ales în timpul sărbătorilor, unde sărmăluţele, drobul, borşul, cozonacul şi pasca sunt mărci care definesc aceste zile. În aceste condiţii, românii întreprinză