Ministrul Mona Pivniceru a pus piciorul în prag în discuțiile de la Bruxelles cu Viviane Reding. Este pentru prima oară când, la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles, un oficial român îndrăznește să pună piciorul în prag în fața comisarului Viviane Reding punând sub semnul întrebării metodologia de elaborare a rapoartele MCV privind România. Este prima mișcare tactică inteligentă pe care un ministru român al justiției o face în premieră în fața eurocraților de la Bruxelles. Nu ceri direct – printr-un gest politic riscant – desființarea imediată a MCV-ului (deși, pentru felul ultrapolitizat în care a ajuns acest instrument de evaluare, așa ar merita procedat). Propui însă să inventariezi punct cu punct valabilitatea argumentelor dintr-un astfel de document. Mona Pivniceru a cerut stabilirea unui sistem de referinţe comun cu Comisia Europeană care să permită o mai bună monitorizare a modului în care sunt îndeplinite «condiţionalităţile» din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Să existe, deci, un sistem obiectiv de evaluare, stabilit de comun acord cu Bucureștiul, și nu evaluări făcute pe baza unor presiuni sau simpatii politice, de către funcționari care primesc telefoane de la figuri ale camarilei Băsescu instalate pe la Bruxelles. Prin argumentele pe care le-a expus cu claritate în fața doamnei Reding, Mona Pivniceru a lăsat să se înțeleagă că metoda de lucru a Comisie, atunci când se tot elaborau astfel de rapoarte, a fost una care seamănă cu o permanentă improvizație: «De la an la an rapoartele adaugă noi elemente de condiţionalitate, iar statul român nu are posibilitatea să anticipeze existenţa acestora şi prin urmare să le realizeze», a precizat doamna Pivniceru.

Este pentru prima oară când un oficial al statului român solicită intrarea într-o analiză comună detaliată despre acest raport MCV, chiar împreună cu funcționarii Comisiei car