Cu două treimi din primari și aproape 90% din președinții de consilii județene, conducerea Uniunii Social Liberale ar trebui să fie în culmea fericirii. Succesul în alegeri vine însă acompaniat de motive de îngrijorare

PSD, PNL şi PC au câştigat, singure sau sub umbrela USL, peste 2.000 din cele 3.186 de primării şi 35 din cele 40 de posturi de preşedinte de consiliu judeţean. „Independentul“ Sorin Oprescu a obţinut un nou mandat în Capitală, cinci din cele şase sectoare ale Bucureştiului şi aproape trei sferturi din reşedinţele de judeţ sunt conduse, începând cu 10 iunie, de edili social-liberali. „Cred că nu am obţinut un asemenea rezultat nici în cele mai bune vremuri ale noastre. Împreună, chiar am fost mai puternici decât separat. Este clar că pentru toate cele trei partide candidatura şi munca în comun în USL au fost un avantaj“, consideră premierul şi liderul PSD Victor Ponta.

Cu toate acestea, cifrele de mai sus, într-adevăr fără precedent în ultimii 23 de ani, nu i-au făcut exuberanţi pe liderii USL. Ei ştiu că au fost avantajaţi de sistemul de alegere dintr-un singur tur al preşedinţilor CJ (introdus în 2007 de guvernul Tăriceanu) şi a primarilor (adoptat în 2011 de guvernul Boc). Astfel încât mulţi dintre candidații lor au câștigat cu numai 30%-40% din sufragii. Dar ceea ce îi îngrijorează şi mai mult pe social-democraţi, naţional-liberali şi conservatori este că, la votul pentru consilierii judeţeni (cel mai politic dintre toate cele acordate la 10 iunie), USL a fost preferat de circa 49,7% din electorat. În 2008, PSD, PNL şi PC au luat, împreună, 49,5%, adică un scor aproape identic.

Mii de guri flămânde

Însă adevărata problemă a celor de la centru este că structurile din teritoriu au aşteptări mari. Cei reconfirmaţi în funcţie au proiecte în derulare sau o clientelă deja formată, pe care trebuie să o satisfacă. „Îmi doresc să