În Bucureştiul zilelor noastre sunt numeroase case şi palate construite în urmă cu multă vreme, iar în spatele faţadelor proaspăt renovate sau, dimpotrivă, coşcovite se ascund file întregi de istorie, poveşti de amor sau de război. Adevărul vă readuce, în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, parfumul Bucureştiului de altădată emanat de cele mai de seamă case şi palate din oraş.
Aerul rafinat şi dulceag ce plutea altădată pe străzile cu pavaj sau cu poduri din lemn ale Micului Paris se mai regăseşte astăzi în spatele zidurilor caselor şi palatelor din Capitală. Parcă nişte „maşini ale timpului“, toate te întorc în atmosferă boemă pe care au trăit-o strămoşii noştri. Palatul Şuţu, minunata casă de la Mărţişor a lui Tudor Arghezi, Palatul Cotroceni, Palatul Regal sau elegantul palat Ghica sunt doar câteva dintre locurile pe care orice turist care ajunge în Capitală trebuie să le vadă.
La polul opus se află şi alte case cu parfum, capodopere arhitecturale, „prinţese“ ale timpurilor lor - Cenuşărese de astăzi, care au rămas în gura căscată a Bucureştiului modern ca nişte măsele stricate. Cu pereţii coşcoviţi, tencuiala căzută sau cu cercevelele rupte plâng Casa Oromolu, pe şoseaua Kiseleff, Casa Spiru Haret, pe strada Victor Manu - în zona Pieţei Victoriei.
Palatul Şuţu, balurile cele mai frumoase ale Capitalei
În Piaţa Universităţii, vizavi de Spitalul Colţea, se înalţă unul dintre cele mai frumoase palate ale oraşului, o construcţie ridicată între anii 1833-1835. Povestea palatului începe odată cu povestea de iubire dintre Costache Şuţu şi Ruxandra Racoviţă, mai exact, odată cu mariajul celor doi, care început în anul 1816, atunci când Ruxandra aduce drept zestre soţului său proprietatea pe care avea să se construiască palatul.
Clădirea a fost constru
