Noul Cod civil care va intra în vigoare la 1 octombrie se va dovedi că este una dintre cele mai mari schimbări legislative din istoria modernă a României. Adoptat după varianta Codului civil din Quebec (o îmbinare a dreptului continental cu cel anglo-saxon) şi din legea elveţiană a obligaţiunilor (dacă există o lege perfectă aceasta este legea elveţiană a obligaţiunilor, spune ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu), el împinge dreptul românesc cu un pas spre tipul de reglementare anglo-saxonă care pune accentul pe individ, spre deosebire Codul care va ieşi din uz şi care, adoptat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, era o traducere a Codului napoleonian. Adoptarea lui nu trebuie să sperie totuşi pe nimeni, chiar dacă, în unele privinţe, aduce schimbări importante, fiind necesar un efort comun din partea tuturor - judecători, avocaţi, mediul de business - pentru a avea o interpretare unitară a lui, au arătat participanţii la conferinţa "Noul Cod civil şi mediul de afaceri", organizată ieri de ZF împreună cu casa de avocatură Clifford Badea Chance.
Una din cele mai mari schimbări aduse în afaceri de noul Cod este transformarea noţiunii de "comerciant" în "profesionist". Dar nu vă temeţi: legea societăţilor comerciale va rămâne în vigoare, cu mici modificări de terminologie, spune Cătălin Oroviceanu, senior Associate la firma de avocatură Clifford Chance Badea.
Pentru a-ţi da seama de amploarea modificărilor trebuie să parcurgi câteva date tehnice. Noul Cod are 2.663 de articole şi reuneşte Codul familiei care avea 953 de articole şi Codicele de comerţ - peste 1.000 de articole.
Codul civil care iese din uz are 1.900 de articole din care doar 1.500 mai erau în vigoare. Ca să vedem cât de important pentru o societate este un cod trebuie să avem în vedere că fundaţia sistemului juridic este Constituţia. Pe această Constituţie se aşază cărămizile
