“Scuzati-ma, stiu ca sunt pe dinafara in materie de economie, dar va rog sa imi spuneti de unde vin toate miile de miliarde de dolari care sunt aruncate in economie. Ma gandesc ca eu, cand raman in blocaj financiar si nu am cum sa imi achit ratele la banca, nimeni nu vine sa ma intrebe de cat am nevoie si sa imi alimenteze contul. Stiu ca e fortata comparatia, dar nu inteleg cum e posibil sa se arunce atata banet in economie. Multumesc pentru postarile dumneavoastra, care ne mai ajuta sa intelegem ce se petrece in economie. B.T.”
Intotdeauna e dificil de deteminat modul (sau momentul) in care un stat isi monetizeaza datoria. Este insa evident pentru oricine ca pentru a acoperi nevoi care suie la 8.000 de miliarde de dolari (generate de sectorul bancar, auto s.a.), nu te poti servi doar de piata monetara si cea obligatara. Mai ales ca aceste piete opereaza cu dobanzi de 0-3 %.
Spun asta pentru ca in conditii normale, asemenea nevoi de finantare se lasa cu o explozie a dobanzii atat la obligatiuni cat si la certificatele de Trezorerie. Din moment ce acest lucru nu a avut loc, e evident ca s`au tiparit niste bani. Odata admis acest lucru, putem trece la analiza motivelor care le`au permis americanilor sa tipareasca celebrele bancnote verzulii. Ba chiar de ce au fost oarecum nevoiti sa o faca.
Primul argument tine de raritatea bancnotelor americane in economia mondiala. Pare paradoxal, insa de cand cu colapsul pietei produseor derivate, valoarea de piata a mii de miliarde de dolari s`a cam dus pe copca, acest lucru ducand la o gaura in masa monetara mondiala. Din cate stiu, la inceputul anului erau in circulatie circa 500.000 miliarde de dolari, ceea ce echivaleaza cu de 10 ori PIBul mondial sau de 5 ori valoarea tuturor pietelor bursiere adunate la un loc.
Ganditi-va ca o scadere a valorii acestora cu numai 2 % iti creeaza o gaura m
