La ordinul lui Antonescu, un ofiter superior a facut un raport despre caz, intitulat Gruparea partizanilor canibali si care a ajuns in arhiva SSI (Serviciul Special de Informatii), iar o copie in arhiva personala a lui Antonescu. La 23 august '44 rusii au pus mina pe aceste arhive. Pe la inceputul lui octombrie 1941 trupele romane au ocupat Odessa si aveau sa ramina aici peste doi ani, cind a inceput retragerea. Cucerirea nu a fost o treaba usoara, caci, alaturi de trupele sovietice, romanii aveau de suportat si actiunile partizanilor bolsevici. In aceasta perioada a ofensivei in Transnistria romanii au pierdut circa 17.000 de militari ucisi si vreo 50.000 raniti si dati disparuti. Dupa ce au cucerit orasul si l-au jefuit sistematic (de ce sa ne ascundem dupa degetul... istoriei, asa s-a intimplat: au fost luate pina si tramvaiele si liniile de tramvai din Odessa, aduse in Romania si instalate la Galati si Braila), romanii au suportat consecinte: si mai tirziu, dar chiar si in acele zile. La 22 octombrie '41 partizanii din oras au aruncat in aer cladirea comandamentului militar roman. Au murit in deflagratie 17 ofiteri, in frunte cu Ion Glogoveanu, comandantul militar al orasului, 46 de soldati si subofiteri romani, precum si 4 ofiteri germani de marina. Si cum mintea Calibanilor de secol XX era incapabila sa sesizeze ca raul facut nu duce decit la alt rau, maresalul Ion Antonescu a dat ordin de represalii. Trupele romane au masacrat, drept pedeapsa, 5000 de locuitori ai Odessei, in majoritate evrei, oameni absolut nevinovati, luati la intimplare. Insisi nazistii au trebuit sa intervina, ca sa mai tempereze elanul criminal al comandantilor romani. Acesta este adevarul istoric, nu are rost sa-l opacizam; ii desfid pe cei care gasesc mereu motivatii-scuze de natura ideologica, patriotica, bla-bla-bla... Imaginea Odessei din mintea mea se confunda cu cea din filme si li