Peste un miliard de bacterii colonizează fiecare milimetru cub de intestine, ajutând la menţinerea unui tranzit normal. Dezechilibrele care apar în privinţa numărului acestora duc la îmbolnăvire.
Flora intestinală este alcătuită din mai multe tipuri de bacterii, care colonizează intestinele imediat după naştere. Studiile au arătat că flora intestinală este diferită de la individ la individ, la fel ca şi amprenta digitală. Chiar şi în cazul gemenilor identici (monozigoţi), flora intestinală este diferită. Această cultură de bacterii, care se numeşte generic floră intestinală, aduce multiple benficii organismului.
Astfel, facilitează sinteza vitaminelor K, B9 şi B12 şi protejează mucoasa intestinală, favorizând o bună absorbţie a alimentelor şi blocarea substanţelor toxice pentru organism. De altfel, flora intestinală, reprezintă mai mult de jumătate din sistemul imunitar al organismului. Afectarea florei intestinale se poate produce fie prin scăderea numărului total de bacterii care colonizează intestinul, fie, mai frecvent, prin dezvoltarea anumitor specii de bacterii în detrimentul celorlalte. Dezechilibrele, indiferent de tipul lor, produc disconfort abdominal precum meteorismul, diareea, constipaţia, dureri abdominale sau boli precum enterocolitele şi sindromul colonului iritabil.
Antibioticele distrug bacteriile «bune»
O cauză frecventă a dezechilibrelor florei intestinale o constituie administrarea, pentru mai mult de o săptămână, de antibiotice cu spectru larg. Aceste medicamente nu fac diferenţa între bacteriile „bune" din organism şi cele „rele", prin urmare distrug în masă coloniile bacteriene, inclusiv pe cele care ajută organismul să funcţioneze corect. În alte cazuri, administrarea de antibiotice duce la dezvoltarea unor specii de bacterii rezistente la acţiunea medicamentelor respective, în detrimentul unor specii benefice.
