Veştile despre colapsul Ciprului au fost foarte proaste, cel puţin din punctul de vedere al ruşilor. Mai întâi a fost condiţia salvării care a forţat Ciprul să impună o taxă de 9,9% pe depozitele mari, multe dintre ele fiind deţinute de de ruşi. Apoi a venit vestea că cea de-a doua bancă ca mărime din Cipru va intra în faliment. Sute de conturi bancare pline de miliarde de euro din Rusia vor fi expropriate sau, în cel mai bun caz, îngheţate.

Consecinţele nu sunt chiar atât de grave, dar închiderea Cirpului ca centru bancar offshore înseamnă că o parte importantă din afacerile ruseşti din ultimele două decenii se va încheia. În mod public, guvernul rus nu este de acord ca propriul capital să fie ţinut peste mări şi ţări, spune Anna Nemtsova pentru „Foreign Policy“. „Din punctul meu de vedere, ei vor continua să fure ceea ce deja a fost furat“, declară Dmitri Medvedev despre noua taxă cipriotă impusă, parafrazându-l pe Lenin când apăra furtul revoluţionarilor bolşevici.

Dar, deşi nimeni nu ştie cu adevărat câţi bani ruseşti se află în băncile Ciprului, este foarte clar că unii dintre cei afectaţi sunt foarte apropiaţi de centrul puterii politice a Rusiei. Conform agenţiei „Moody“, corporaţiile ruseşti, inclusiv Gazprom, au ţinut peste 23 de miliarde de euro în băncile cipriote. Mai mult decât atât, mulţi ruşi influenţi au transferat bani în băncile de-acolo sperând ca într-o zi să trăiască fericiţi şi confortabil într-un mediu mai uman, continuă Anna Nemtsova.

În ultimul deceniu, cea mai mare frică a ruşilor s-a adeverit: era aproape imposibil să ai o afacere înregistrată în Federaţia Rusă fără ameninţarea constantă a unui raid ostil al Fiscului. „Dacă afacerea ta era înregistrată la biroul nr. 46, cel mai mare birou de inspecţii din Moscova, oricine, oricând putea plăti fata de la ghişeu cu 800 de euro pentru a reînregistra afacerea ta cu nume