"Nelson Mandela a beneficiat de un respect profund în ţara sa şi chiar a fost idealizat de mulţi pentru rolul definitiv în înlăturarea supremaţiei rasei albe şi în instalarea democraţiei multirasiale. Dar nu a fost niciodată fără reproş", afirmă analişti politici citaţi de ziarul The New York Times.

"Atunci când Andile Mngxitama, un activist pentru drepturile comunităţii de culoare şi un critic acerb al domnului Mandela, a lansat noi critici dure la adresa fostului preşedinte, comparându-l cu preşedintele autoritarist din Zimbabwe, Robert Mugabe, gestul a atras, în mod clar, atenţia clasei politice sud-africane", notează cotidianul american.

"Nu este exagerat să afirmăm că stilul de conducere al lui Mandela, caracterizat prin colaborarea cu membri ai fostului regim de reprimare, va fi dat uitării, dacă nu chiar va fi respins într-o generaţie", afirma Mngxitama în vară. "Aceasta nu este o opinie foarte răspândită în Africa de Sud, dar nimeni nu o va contesta cu vehemenţă", confirmă Steven Friedman, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea din Johannesburg.

"În Africa de Sud nu întâlnim mania despre Mandela pe care o vedem în alte părţi ale lumii. Această imagine iconică despre Mandela a fost mereu mai extremă în străinătate decât aici", subliniază Friedman.

Nelson Mandela a fost politician, unul dintre cei mai influenţi din epoca sa, dar rămâne politician. În această calitate, a avut urcuşurile şi coborâşurile specifice oricărei cariere politice, continuă The New York Times.

"Nelson Mandela nu a fost nicidecum un sfânt. I-am pângări memoria dacă l-am trata ca fiind un sfânt", apreciază Pierre de Vos, profesor de Drept şi editorialist al publicaţiei The Daily Maverick, notând că geniul lui Mandela a constat tocmai în abilitatea de a se plia şi a face compromisuri.

Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela, erou al lupte