Cei care au votat, în mandatul trecut şi în parlamentul ales pe 9 decembrie 2012, în favoarea limitării prerogativelor puterii judecătoreşti şi ale Curţii Constituţionale sau au sugerat “domesticirea“  CSM şi ANI vor citi, previzibil, Raportul Comisiei Europene elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare ca pe un text ce emană de la instituţie “ înfeudată” politic şi profund partizană. Observaţiile europene referitoare la statul de drept şi la semnificaţia crizei din vara anului trec sunt , în această lectură, irelevante şi contraproductive.

Examinat în liniile sale generale, Raportul Comisiei Europene este similar, în diagnostic şi în recomandări, celui redactat de Comisia de la Veneţia . Numitorul comun al celor două texte este evident- preocuparea pentru menţinerea standardului general asociabil domniei legii. Ţintele alese de Raport sunt previzibile şi sunt exact cele în jurul cărora s-au desfăşurat cele mai recente controverse. Votul dat de camere în chestiunea imunităţii sau iniţiativele vizând subminarea independenţei judecătoreşti sunt doar două dintre elementele de plasat în acest context. O menţiune specială merită comentariul Comisiei pe marginea recentei numiri în funcţia de Avocat al Poporului:în absenţa unui consens la momentul desemnării, datoria noului titular al poziţiei evocate este aceea de –şi demonstra independenţa.

Semnificativă este ponderea pe care o deţine, în ecuaţia analizei, raportarea la garanţiile destinate să protejeze justiţia şi justiţia constituţională. Invitaţia la adresa CNA de a–şi exercita prerogativele în direcţia ocrotirii demnităţii şi dreptului la imagine al celor afectaţi de campaniile de presă comandate politic sunt o indicaţie a faptului că suveranitatea ilimitată a mediei în România este socotită de Comisia Europeană ca incompatibilă cu spiritul moderaţiei şi al constituţionalismului. Depa